Marie Madeleine d’Houët s-a născut în Franța în 1781 și, în adolescență, a trăit tulburările sociale care au urmat Revoluției. S-a căsătorit cu Joseph de Bonnault d’Houët în 1804, dar a rămas văduvă după doar zece luni. Copilul ei s-a născut la o lună după moartea lui Joseph. Ca tânără mamă singură, a dus o viață creștină dedicată. Și-a iubit copilul, s-a dovedit a fi o fiică responsabilă și o soră iubitoare și a dat dovadă de o puternică conștiință socială.

Marie Madeleine s-a bucurat și de o viață socială și s-a gândit serios la posibilitatea de a se recăsători. Dar, în adâncul inimii, simțea că era chemată la altceva și, pas cu pas, a urmat această chemare. Maria Magdalena și femeile din Evanghelie au fost pentru ea o sursă de inspirație. Cuvintele „Mi-e sete”, rostite de Isus pe cruce, au atins-o profund pe Marie Madeleine. Această tânără plină de ardoare, cunoscută pentru spiritul ei generos, pofta de viață și voința fermă, a devenit ceea ce era chemată să fie: o însoțitoare credincioasă a lui Isus. Dumnezeu însuși a îndrumat-o în 1820 să înființeze o Societate de femei apostolice care să trăiască idealul ignațian și să fie însoțitoare fidele ale lui Isus.

FCJ Lieu de Mémoire povestește viața Mariei Madeleine și a congregației sale prin imagini, texte și materiale audiovizuale. Obiectele expuse povestesc această istorie vie, care continuă și astăzi.

Marie Madeleine a călătorit mult și a înființat comunități în Anglia, Italia, Irlanda și Elveția. În ultimii ani ai vieții sale, a locuit pe Rue de la Santé, în parohia Sfântului Médard.

Această femeie curajoasă și sfântă a murit la Paris pe 5 aprilie 1858.

24 de țări

Una dintre caracteristicile atractive ale Lieu de Mémoire este expunerea de obiecte din fiecare dintre cele 24 de țări în care surorile FCJ au trăit și au lucrat.

Un scurt text evidențiază punctul central al activității pastorale în fiecare dintre aceste locuri. În plus, există o mică selecție muzicală din fiecare dintre aceste țări.

Sfântă Marie, Fecioară Neprihanită, Regină, Superioară Generală a Societății noastre, Mama noastră, Mamă a novicelor și a postulantelor, a Însoțitorilor în Misiune și Mamă a tuturor acelora la care suntem trimise în misiune, roagă-te pentru noi.

Bună mea Mamă,roagă-l pe Fiul tău Dumnezeiesc să ne dea binecuvântarea Sa și dă-ne te rugăm și binecuvântarea ta.

Surorile FCJ s-au bucurat de o reînnoire plină de viață după Conciliul Vatican II. Aceasta a dus la adoptarea unor noi Constituții și la modalități diferite de a trăi, de a se ruga și de a munci.

Surorile FCJ continuă să răspundă cu discernământ la chemarea lui Dumnezeu, iar acest loc povestește ceva despre răspunsul nostru. Arată cum slujirea și iubirea față de poporul lui Dumnezeu au înflorit în moduri noi, adesea în situații dificile și uneori periculoase.

Lieu de Mémoire ilustrează modul în care surorile trăiesc speranțele și durerile, bucuriile și tristețile omenirii.